30 iulie 2019

Porodice Glogonja i njihovi nadimci

Glogonj su naselile Rumunske porodice iz Erdelja, oblast u Rumuniji.Put do Glogonja vodio ih je preko Jankovog Mosta, Kleka i 
Torka.Svaka porodica pored svog prezimena imala je i nadimak, sto bi mi Vojvodjani rekli spic name.Porodice u Vojvodini su se
znale po tim nadimcima.Oni su nastajali na razlicite nacine, po licnoj karakteristici nekog ukucanina, nekoj zgodi ili nezgodi,
zivotinji,  govornoj mani, mestu porekla i tako redom.Bilo je i porodica koje nisu imale nadimke, a za mnoge su i zaboravljeni.
Najcesce prezime u Glogonju je Idvorjan, inace to su bile porodice sa najvise dece pa otud i najveci broj nadimaka za te familije.
Besu-Şciau
Bibu-

7 mai 2019

Glogoni - Calendar bisericesc pe anul comun 1968.

Comuna mixta.Romanii sunt de origina ardeleni si in prezent numara 450 de suflete.
Cu 50 de ani in urma au fost 750 de suflete, cauza natalitatea foarte scazuta. Din lipsa de copii Romani, sectia romana dela scoala cu opt ani a trebuit sa fie inchisa.
Romanii din Glogoni, au dat dovada, cu deosebire in trecut, de frumoase calitati. Si-au ridicat in a. 1911 o podoaba de biserica, inzestrandu-o cu toate cele necesare si de prima calitate.
Un deosebit merit pentru frumoasele realizari din parohie 1-a avut fiul acestui sat, raposatul preot Valeriu Perini activand aici timp de aproape 50 de ani, cu mult spirit misionar si administrativ.
Nici generatia de azi nu se lase mai prejos.
Din contributia credinciosilor s-au facut multe lucrari de intretinere, in valoare de 2 milioane Dinari vechi, unii dintre ei devenind mari binefacatori ca tinerul Aurel Vasa Stoicu, care a dat 300.000 dinari vechi, ca ajutor la betonarea curtii bisericii, apoi Vioara Mun- teanu 2 prapori si Nita Mariontu, un rand de odajdii.
Titularul parohiei este, din a. 1942, preotul Iuliu Zgargia, care cu sarguinta cauta sa tina pe credinciosi in jurul bisericii, apreciat din partea mai marilor nostri si distins in acest an, cu brau rosu.
Atat corul bisericesc, cantorii si membri comitetului sunt la inaltimea chemarii lor.

Calendar bisericesc pe anul comun 1968. 

Nume de familii

Nume de familii care apar:
Babeu, Besu, Bibu, Boaru / Boariu /, Boleanţu, Bunămasă, Ciacovan, Ciernianţiu, Creţu, Dan, Dragoi, Fernea, Filip, Filipescu, Flutur, Ghedju, Gherga, Gruescu, Găreu, Idvorean, Jebelean, Lotrean, Lăutaş, Magiaru, Marionţu, Minea, Mircea, Miuca, Muntean, Mărean, Măroc /Marocu/, Neţu, Ocolişan, Oprean, Pavel, Perin, Petriciu, Popovici, Pusdrian, Pârvu, Raicu, Rodean, Roşu /Roşiu/, Rusovan, Selcean, Serafin, Steflea, Stoicu, Subici, Suciu, Tabac, Verdele, Voştinar, Ştiopu, Şulean, Ţinţariu…

Glogoni - Calendar bisericesc pe anul comun 1973.

Si Istoria ascunde multe ciudatenii. Descifrarea lor, cu tot felul de supozitii, uneori încurca pe cercetator, însa de cele mai multe ori adevarul adevarat iese la iveala cînd problema fiintarii elementului românesc se pune în complexul ei. Prin analogie, toate tainele se lamuresc în buna masura.
Inainte cu treisferturi de veac înca mai coborau cu oile ciobani pe întinsele puste ale Banatului mlastinos. Astfel am aflat de la socrul meu, ca oieri poposeau pe "dunele Deliblatii" venind tocmai din Rudaria Almajului. Au legat prietenii strînse încît si dupa o jumatate de veac corespondau si sa cercetau.
Referindu-ne la tinuturile nisipoase ale Glogoniului, ne punem întrebarea dece n-ar fi plauzibila teza ca ciobanul "mioritic" sa fi fost primul descalecator si al întinselor terenuri mlastinoase din care fac parte integranta si hotarele Glogoniului?! Luînd-o în jos, pe cursul Timisului, pîna la Panciova, dece Uzdinul, Glogoniul si Iabuca n-ar putea sa fie primele începuturi de asezari din aceasta parte a Banatului?! Elementul valah nu si-a disputat prezenta în spatiul carpatic si balcanic prin cuceriri si stapîniri armate. Faptul în sine ca întregul întins de pamînt era calcat de talpa sa si de copita mioarei, îi da dreptul sa se considere acasa. Invazia valahului a fost înconstienta si pasnica, pentru aceea nici n-a pus stapînire cu peceti, caci nu avea pentru ce o face fiind singur domn si stapîn siesi si pamîntului care-1 calca.

Glogoni - Libertatea - Ilie Baba

Biserica veche

Referitor la viaţa spirituală a românilor din Glogoni, menţionăm că după înfiinţarea satului, vreo câţiva ani românii au făcut parte din Comunitatea bisericească din Sefcherin, care a av ut o biserică unde la fel a fost o comunitate mixtă (sârbi şi români). Populaţia românească s-a menţinut până aproape de cel de-al doilea Răzoi Mondial. Azi se mai păstrează numele fostelor familii româneşti, precum: Ursu, Crişan, Maceş, Drăgoi, Roşu, Cucu, Coteţ şi denumirea străzi „Vlaški Šor“,adică Uliţa V lahă, şi o moviţă în cimitirul, acum sârbesc, dinspre Opovo (Opava), unde odinioară se afla Biserica Românească.

Glogoni - Libertatea - Costa Roşu

Satul Glogoniul este o localitate mixta - formata astazi din sârbi, români, si macedoneni, iar cândva, în trecut din români si nemti - asezata pe malul Timisului, la vreo 20 km. de Panciova înspre Zrenianin. Dokumentar este atestata pentru prima data în anul 1717, având pe atunci numai zece case.
Pe harta lui Mercy, din 1723, figureaza, însa, ca localitate nepopulata. În schimb, în 1767, când a fost anexat Granitei militare, satul era locuit de români. La câtiva ani dupa anexare, în 1773, se colonizeaza aci si numeroasa familii de nemti, iar în 1794 si de români din Ardeal, asezate mai întâi la Clec, Iancaid si Toracu-Mic, iar mai apoi la Glogoni, Iabuca, Ovcea si Sefcherin. Partea mare din aceste familii fiind originare din Rasinari si împrejurimile lui, familii de rasculati ai lui Horea, closca si Crisan.