Biserica Albă (Bela Crkva)

Biserica ort. română din Biserica Alba are hramul Pogorarea Duhului Sfant.
A fost zidita in anul 1871 din contributia locuitorilor ortodocşi romani ai parohiei care atunci aveau o stare materială foarte bună.
Intre ei s-a distina indeosebi Vasa Radulovici.
Biserica e in centrul oraşului şi e zidită din piatră şi caramidă.
Iconostasul e din lemn sculptat si lucrat de Iosif Iulius Bosioc din Berliste-Iam.
Nu e aurit, ci lemn natural. Antimisul bisericii dateaza din 30 Noemvrie 1903 dela episcopul Nicolae Popea al Caransebeşului.
Exista o cruce mărime cca 40 cm. argint filigram, donata bisericii de
Costa Cocuicela in 10.03.1822.
Biserica are curent electric şi exterior restaurata in anul 1966.
Lucrarile au costat 800.000 Din. vechi.
Casa parohiala e donată de avocatul din Biserica Alba, Dr. Aurel Novac in anul 1929. Casa parohiala e renovata in anul 1966 şi a costat 250.000 Din vechi.
Cimitirul e comun al ortodocsilor români şi sârbi, aşa cum a fost donat de Vasa Radulovici.
In trecut Biserica Alba a fost centru de resedinta ,al protopopului.
Intr-un document adresat Papei in secolul XIV. pe teritoriul Arhidecanatului Crasoviei, se aminteste localitatea Alba-Ecclesia, adica Biserica Alba (Bela Crkva). In toamna anului 1716 cu ocazia unei vânatore, pe valea Nerei, groful
Claudie Florimund von Mercy a hotarit sa infiinteze o localitate.
In 13.V.1717 au fost adusi colonisti germani.
Noii locuitori au avut o strada cu 160 de casfe si circa 454 suflete.
Colonisti germani au adoptat numele vechii localitati si i-au zis:
Weiskirchen, ulterior ungurii Fehertemplom, ceiace in traducere inseamna Biserica Alba.
Cu ocazie sapaturilor pentru ridicarea Primariei s-au dat de ruinele unei vechi bisericute, de data veche.
Parohia e administrata de preotul Tiberiu Sdicu din Grebenat sub a carui conducere s-au facut toate aceste lucrari de renovare ajutat de secretarul comitetului Ilia Gutu şi ceilalti.
Cantor la biserica a fost Roman Penta.
Corul mixt eu putinii membri cei mai are, ia parte la sarbatori mari la Liturghie si a f fost condus de Jarcu

Calendar pe anul bisect 1968.