ACTIVITATEA CULTURALA IN LOCALITATEA GLOGONI:
Totul a izvorat din dragostea pentru frumos
Activitatea culturala este prima dintre activitatile care incep sa se dezvolte in aproape fiecare localitate romaneasca din Banat.
Insa, in fiecare sat, cultura se dezvolta altfel.
In unele localitati a fost mai dezvoltat teatrul, in alt sat s-au afirmat mai intai muzicienii sau dansatorii.
Paralel cu aceasta s-a infiintat si echipa de calusari, viata culturala devenind cu timpul tot mai bogata si activa.
Primul cor a fost infiintat de Agrafina Perin, sotia preotului Valeriu S. Perin, si condus de Gheorghe Idvorean-Schiopu.
Activitatea corala a debutat cu serbarile satesti, care au fost foarte populare in perioada aceea.
Melodiile care se cantau au fost: Fantana cu trei izvoare, Draga si iar draga, Peste deal, Rasunetul de la Crisana si altele. Oamenii mergeau foarte mult la biserica si corul era foarte apreciat.
De Craciun, membrii corului colindau pe la casele oamenilor si din banii colectati au cumparat lucruri necesare bisericii. Unul dintre ele era clopotul mic de la biserica.
In timpul primului razboi mondial, activitatea corului inceteaza, reluandu-se din nou in anul 1920, fiind condus de invatatoarea din Satu-Nou Heti Kraus. Primele succese au fost inregistrate in anul 1925. In perioada 1931-32, coristii se despart, formand doua coruri separate, ca apoi sa se uneasca din nou.
Pe parcurs, conducatorii corului au fost: invatatorul Sergei Staici, Trifu Tabac-Tica, Ion Boaru, Titu Vraneantu, Vasile Serafin, Vasile Maroc…
Tot in anul 1909 se infiinteaza si prima echipa de calusari. Acest dans dacic a fost adus din Uzdin de coregraful Adam, numit Damu. Frumosul dans romanesc, cules de la batrani, a fost foarte popular in Banat.
Tot in anul 1909 se infiinteaza si prima echipa de calusari. Acest dans dacic a fost adus din Uzdin de coregraful Adam, numit Damu. Frumosul dans romanesc, cules de la batrani, a fost foarte popular in Banat.
Costumul era format din urmatoarele elemente: pe cap se purta o caciula cu o pana de paun sau de curcan, camasile erau lungi pana la genunchi, aduse din satele vecine sau din Romania, izmenele lungi si largi, ciorapii albi din lana legati cu un siret negru de pulpa piciorului, iar pe gamba erau atasati zurgalai, care sunau in timpul dansului. Incaltamintea era alcatuita din opinci de piele de vaca, stransa in curele. Braul se purta pe talie si era impletit sau tesut din lana de diferite culori. Un asemenea brau se purta si pe umar, iar vataful purta pe ambii umeri. In componenta echipei de calusari se aflau cel putin cinci perechi si vataful.
Acest obicei pastrat din strabuni a inceput cu intrarea calusarilor pe un mars comandat de vataf prin strigaturi.
Cu timpul, activitatea culturala la Glogoni devenea tot mai bogata si numeroasa.
Cu timpul, activitatea culturala la Glogoni devenea tot mai bogata si numeroasa.
Se infiintau tot mai multe sectii, oamenii fiind dornici de muzica, dans, teatru.
In lumea muzicala i-au nastere si primele soliste vocale, printre care s-au afirmat Theodora Ginu si Lucretia Rogean, iar dintre solisti vocali tenoristul Ion Minea.
Ion Boaru, impreuna cu Ion Minea, infiinteaza inca o Societate Corala, care a purtat numele de Reuniunea de Cantece si Citire Armonia.
Societatea respectiva a fost condusa de invatatoarea Ecaterina Teofanescu, iar repetitiile au avut loc in salile scolii primare.
Intre timp, in sat se infiinteaza si sectia de teatru, condusa la fel de invatatoarea Ecaterina, care de asemenea pregateste si o trupa de dansuri populare romanesti.
Membrii teatrului s-au prezentat publicului cu piese foarte renumite, cum sunt: Napasta si O noapte furtunoasa de I. L. Caragiale, apoi O persoana suspecta de Branislav Nusic si multe alte piese de teatru cunoscute, devenind o trupa de succes, prezentandu-se pe scenele mai multor localitati de la noi.
Membrii teatrului s-au prezentat publicului cu piese foarte renumite, cum sunt: Napasta si O noapte furtunoasa de I. L. Caragiale, apoi O persoana suspecta de Branislav Nusic si multe alte piese de teatru cunoscute, devenind o trupa de succes, prezentandu-se pe scenele mai multor localitati de la noi.
In anul 1949, echipa de teatru inregistreaza mari progrese in domeniul teatral. Ei au participat la numeroase concursuri de la Alibunar, Satu-Nou, Cuvin, Iancaid si Clec, de la care s-au inapoiat incununati cu premii si recunostinte.
In cadrul Societatii Armonia s-a format si o orchestra de vioristi, care s-au prezentat la nunti si serbari satesti. Orchestra, condusa de Toma Popovici (Gioca ) si Ion Rogean, dupa scurt timp isi intrerupe activitatea.
Pentru localitatea Glogoni si viata culturala a locuitorilor din aceasta localitate, o mare insemnatate a avut-o fanfara Veselia.
In cadrul Societatii Armonia s-a format si o orchestra de vioristi, care s-au prezentat la nunti si serbari satesti. Orchestra, condusa de Toma Popovici (Gioca ) si Ion Rogean, dupa scurt timp isi intrerupe activitatea.
Pentru localitatea Glogoni si viata culturala a locuitorilor din aceasta localitate, o mare insemnatate a avut-o fanfara Veselia.
In anul 1938, fostii membri ai corului bisericesc se hotarasc sa adune bani pentru a cumpara instrumentele necesare pentru a forma fanfara.
Dupa un an de zile s-a format aceasta formatie si pe data de 6 ianuarie 1939, fanfara a dat primul sau concert in fata publicului din Glogoni, prezentandu-se cu doine si cantece populare romanesti.
Primul instructor al fanfarei a fost Iosif Vraneantu (Titu), urmandu-l apoi Vasile Maroc.
Toate repetitiile Societatii Veselia pana in anul 1940 s-au facut in salile scolii primare din localitate. Incepand cu anul 1940, se construieste o sala de repetitii , usurandu-se astfel dezvoltarea vietii culturale si perfectionarea tinerilor talentati.
Fanfara inca de la inceput inregistreaza mari succese, a dat numeroase concerte, a participat la nunti, serbari… Ea reuseste sa se mentina si in perioada celui de-al doilea razboi mondial, nu chiar in aceeasi componenta, multi dintre ei fiind plecati in armata. In perioada aceasta a urmat un turneu prin Bosnia, Hertegovina, Dalmatia…
Cu timpul in randurile fanfarei s-au produs mai multe schimbari.
Cu timpul in randurile fanfarei s-au produs mai multe schimbari.
Cu anii, fanfara se improspateaza cu noi membri si dispune de noi instrumente. Orchestra progreseaza tot mai mult, participa la concursuri, de la care obtine premii si diplome, iar unii membrii afirmati au avut si inregistrari radio.
La sfarsitul anilor ‘60 activitatea echipei de dansuri si de teatru devine tot mai slaba, ca la un moment dat sa se intrerupa definitiv.
Totusi, din cele prezentate mai sus, am conclus ca la Glogoni in perioada interbelica a existat o activitate culturala foarte intensa.
Nu puteam sa nu amintesc realizarile si oamenii care, cu multa daruire, s-au straduit si au dezvoltat cultura in acest sat romanesc.
Nu puteam sa nu amintesc realizarile si oamenii care, cu multa daruire, s-au straduit si au dezvoltat cultura in acest sat romanesc.
Pentru a scrie un articol despre o localitate, dar mai ales pentru a o prezenta pe aceasta, Caminul Cultural sau Societatea Culturala, trebuie sa ne intoarcem in trecut si sa ne amintim de primele inceputuri, de primele succese si de dezvoltarea amatorismului, pentru ca astfel sa ajungem sa mentionam realizarile de azi.
Societatea Culturala Veselia din Glogoni era foarte cunoscuta pe timpuri, datorita membrilor sai activi, dar mai ales datorita fanfarei Veselia, care a persistat atata timp si inca mai activeaza.
Din pacate, in momentul de fata oamenii din aceasta localitate nu mai sunt atat de interesati de muzica si joc.
Din pacate, in momentul de fata oamenii din aceasta localitate nu mai sunt atat de interesati de muzica si joc.
Din cauza unui accident din urma cu cativa ani, cand a luat foc cladirea Caminului Cultural, activistii lui au ramas fara incaperi de repetitii si astfel s-au pierdut interesul si vointa de a continua activitatea.
Dupa cum ne-a comunicat domnul Viorel Idvorean, un membru foarte activ al Societatii Veselia, la ora actuala la Glogoni inca mai activeaza fanfara si orchestra de muzica populara, aceste doua formatii muzicale activand in general impreuna, fiindca membrii lor sunt putini.
Dupa cum ne-a comunicat domnul Viorel Idvorean, un membru foarte activ al Societatii Veselia, la ora actuala la Glogoni inca mai activeaza fanfara si orchestra de muzica populara, aceste doua formatii muzicale activand in general impreuna, fiindca membrii lor sunt putini.
In Societate mai activeaza si dansatorii.
Fanfara Veselia, condusa de dirijorul Marinel Rodean, activeaza i anul acesta, dar nu cu aceeasi intensitate ca anii trecuti. Motivele sunt numeroase.
Fanfara Veselia, condusa de dirijorul Marinel Rodean, activeaza i anul acesta, dar nu cu aceeasi intensitate ca anii trecuti. Motivele sunt numeroase.
Primul din ele este lipsa de instrumente, apoi lipsa banilor, dar nu exista nici conditii pentru desfasurarea repetitiilor.
Orchestra de muzica populara are, de asemenea, o componenta mai mica, incadrand acordeoane, saxofoane, taragot… Orchestra a participat la mai multe festivaluri, iar in anul 1999 prestigioasa manifestare Festivalul de Folclor si Muzica Romaneasca din Voivodina, a fost organizata la Glogoni. Dintre solistii vocali din Glogoni il amintim pe Aurel Oprean, care in urma sa are mai multe inregistrari la radio, participand ani in sir la festivaluri si manifestari culturale. O activitate bogata o desfasoara si ansamblul de dansuri, format din dansatori de nationalitate sarba care si-au exprimat dorinta si vointa de a dansa jocuri romanesti.
Conducerea localitatii, mai precis Comunitatea Locala, a separat o suma insemnata de bani pentru activitatile culturale. Sa speram ca in viitorul apropiat in localitatea Glogoni se va relua activitatea culturala, cu aceeasi intensitate ca si in trecut.
Conducerea localitatii, mai precis Comunitatea Locala, a separat o suma insemnata de bani pentru activitatile culturale. Sa speram ca in viitorul apropiat in localitatea Glogoni se va relua activitatea culturala, cu aceeasi intensitate ca si in trecut.
2000© Autorul: Teodora Ocolisan
