Inainte cu treisferturi de veac înca mai coborau cu oile ciobani pe întinsele puste ale Banatului mlastinos. Astfel am aflat de la socrul meu, ca oieri poposeau pe "dunele Deliblatii" venind tocmai din Rudaria Almajului. Au legat prietenii strînse încît si dupa o jumatate de veac corespondau si sa cercetau.
Referindu-ne la tinuturile nisipoase ale Glogoniului, ne punem întrebarea dece n-ar fi plauzibila teza ca ciobanul "mioritic" sa fi fost primul descalecator si al întinselor terenuri mlastinoase din care fac parte integranta si hotarele Glogoniului?! Luînd-o în jos, pe cursul Timisului, pîna la Panciova, dece Uzdinul, Glogoniul si Iabuca n-ar putea sa fie primele începuturi de asezari din aceasta parte a Banatului?! Elementul valah nu si-a disputat prezenta în spatiul carpatic si balcanic prin cuceriri si stapîniri armate. Faptul în sine ca întregul întins de pamînt era calcat de talpa sa si de copita mioarei, îi da dreptul sa se considere acasa. Invazia valahului a fost înconstienta si pasnica, pentru aceea nici n-a pus stapînire cu peceti, caci nu avea pentru ce o face fiind singur domn si stapîn siesi si pamîntului care-1 calca.
In scurgerea vremii elementului bastinas al oierilor li s-au alaturat o seama de familii care dupa rascoala lui Horea, Closca si Crisan, trecînd prin Iancaid, Clec si Torace, s-au pripasit în anul 1794 în Glogoni, Iabuca, Sefcherin si deosebi în Ofcea de groaza stapînirii care facea ravagii în rîndurile »motilor« rasculati pentru dreptate si pîine. Partea mare sunt originari din Rasinari si împrejurumi.
Daca nu erau bastinasi, nici nu ar fi putut ca în scurgerea veacurilor sa aiba trei biserici. Prima cladita, în centru satului în 1827, pe locul actualului parc acoperita cu trestie; cea de a doua pe locul actualei biserici cladita în 1848, avînd clopotnita din material tare, iar cea de azi - în stil bizantin - zidita în 1911 prin staruinta vrednicului preot Paleriu Perin (senior) si a tatalui sau, dascalul merituos Simion Perin.
Parohia, formal, se înfiinteaza la 1806, paroh fiind Isac Todorovici, român venit din Sipet.
Istoria înregistreaza existenta localitatii la anul 1586 sub numiri care deriva de la cuvîntul glog (macies, porum-bele). La eliberarea Banatului de Turci - avusese prin 1716 doar 10 case. Este de la sine înteles ca elementul bastinas sa se fi refugiat si ascuns în acea perioada de timp, caci în harta lui Mercy, asezarea este notata ca loc pustiu sub numele de Glogonisca, pentru ca în 1728 sa devina temporar proprietatea unui sîrb din Belgrad cu numele Mihail, alungat de tatal sau.
Politica de dominare a împeratilor de la Viena s-a manifestat prin colonizarile de tot felul în cursul veacului 18 si 19. Astfel în Glogoni, cu înfiintarea granitei militare, sta-tioneaza compania cu 240 militari nemti careia-i zicea "hai duken-kompani". Chiar si împaratul Iosif al II a vizitat Glogoniul la 9. V. 1768.
Vrednic este de notat ca o perioada scurta de timp românii din Glogoni au facut parte din comunitatea bisericeasca a satului vecin, Sefcherin, unde elementul românesc s-a mentinut pîna în zilele noastre aflîndu-se înca si azi batrini care vorbesc româneste, apoi desnationalizati prin apartinerea de parohia ortodoxa sîrba de acolo, prin lipsa de scoala în limba româna si prin casatorii mixte. Azi strazii, foste pur românesti, i se pastreaza numirea de »vlaski sor«, strada valaha. -
Ca elementul românesc este autohton, vorbesc si cartile vechi de ritual: Cazania (1733), Evanghelia (Rîmnic 1784). Biserica pastreaza pe sfîntul prestol o Evanghelie legata în catifea si ferecata în bronz aurit cu 6 icoane de email adus din Viena. Apoi un chivot din lemn sculptat de loan Szitka si pictat de Ioan Rapisanovic, 2 icoane vechi pe lemn etc.
Elementul românesc se distinge prin simtul curateniei si de gospodari buni. Buna stare materiala i-a dus la sistemul de »un copil«, iar mai nou cautarea de bunuri materiale ii face »sâ treaca peste mari si tari«, încît numarul parohienilor a scazut simtitor. Totusi o buna parte din cei dusi la munca în strainatate, se înapoiaza la vatra stramoseasca a ducînd buna agoniseala acasa.
Din trecut înca se mai cultiva viersul românesc, - azi prin orchestra »Veselia«.
Fiind harnici si cu un evident simt al mîndriei pentru bunul renume din trecut, contribuie cu taxa de cult la sustinerea parohiei, dar si datorita calitatii de bun gospodar a preotului lor, protopopul Panciovei, luliu Zgîrgea, atît biserica cît si casa parohiala sunt in stare buna si bine întretinute, iar bugetar cu suficite.
A. U.
Calendar bisericesc pe anul comun 1973.
