Slujitorii altarului

   

           Anu     Numele

           1806.     Isac Todorovic
           1813.     Filip Neskovic
            1822.    Filip Popovic
           1829.     Teodor Popovic
           1829.     Josif Raic
      okt.1829.    Trifon Bosica
     maj1837.     Martin Petrovic
    april1842.     Nikolae Otonoga
       jul1854.     Vasilie Bosika
14 nov.1904.     Josif Popoviciu
 01 feb.1905.    Jovan M.Jovanovici
16 okt.1905.     Valeriu Perin
21 feb.1943.     Julius Zgirgea
           1996.     Roman Hedjan
 15.08.2023.     Pr.ic.stav. Cristian Băbuț

Glogoni - Calendar bisericesc pe anul comun 1973.

Si Istoria ascunde multe ciudatenii. Descifrarea lor, cu tot felul de supozitii, uneori încurca pe cercetator, însa de cele mai multe ori adevarul adevarat iese la iveala cînd problema fiintarii elementului românesc se pune în complexul ei. Prin analogie, toate tainele se lamuresc în buna masura.
Inainte cu treisferturi de veac înca mai coborau cu oile ciobani pe întinsele puste ale Banatului mlastinos. Astfel am aflat de la socrul meu, ca oieri poposeau pe "dunele Deliblatii" venind tocmai din Rudaria Almajului. Au legat prietenii strînse încît si dupa o jumatate de veac corespondau si sa cercetau.
Referindu-ne la tinuturile nisipoase ale Glogoniului, ne punem întrebarea dece n-ar fi plauzibila teza ca ciobanul "mioritic" sa fi fost primul descalecator si al întinselor terenuri mlastinoase din care fac parte integranta si hotarele Glogoniului?! Luînd-o în jos, pe cursul Timisului, pîna la Panciova, dece Uzdinul, Glogoniul si Iabuca n-ar putea sa fie primele începuturi de asezari din aceasta parte a Banatului?! Elementul valah nu si-a disputat prezenta în spatiul carpatic si balcanic prin cuceriri si stapîniri armate. Faptul în sine ca întregul întins de pamînt era calcat de talpa sa si de copita mioarei, îi da dreptul sa se considere acasa. Invazia valahului a fost înconstienta si pasnica, pentru aceea nici n-a pus stapînire cu peceti, caci nu avea pentru ce o face fiind singur domn si stapîn siesi si pamîntului care-1 calca.

Glogoni - Calendar bisericesc pe anul comun 1968.

Comuna mixta.Romanii sunt de origina ardeleni si in prezent numara 450 de suflete.
Cu 50 de ani in urma au fost 750 de suflete, cauza natalitatea foarte scazuta. Din lipsa de copii Romani, sectia romana dela scoala cu opt ani a trebuit sa fie inchisa.
Romanii din Glogoni, au dat dovada, cu deosebire in trecut, de frumoase calitati. Si-au ridicat in a. 1911 o podoaba de biserica, inzestrandu-o cu toate cele necesare si de prima calitate.
Un deosebit merit pentru frumoasele realizari din parohie 1-a avut fiul acestui sat, raposatul preot Valeriu Perini activand aici timp de aproape 50 de ani, cu mult spirit misionar si administrativ.
Nici generatia de azi nu se lase mai prejos.
Din contributia credinciosilor s-au facut multe lucrari de intretinere, in valoare de 2 milioane Dinari vechi, unii dintre ei devenind mari binefacatori ca tinerul Aurel Vasa Stoicu, care a dat 300.000 dinari vechi, ca ajutor la betonarea curtii bisericii, apoi Vioara Mun- teanu 2 prapori si Nita Mariontu, un rand de odajdii.
Titularul parohiei este, din a. 1942, preotul Iuliu Zgargia, care cu sarguinta cauta sa tina pe credinciosi in jurul bisericii, apreciat din partea mai marilor nostri si distins in acest an, cu brau rosu.
Atat corul bisericesc, cantorii si membri comitetului sunt la inaltimea chemarii lor.

Calendar bisericesc pe anul comun 1968. 

Nume de familii

Nume de familii care apar:

Babeu, Besu, Bibu, Boaru / Boariu /, Boleanţu, Bunămasă, Ciacovan, Ciernianţiu, Creţu, Dan, Dragoi, Fernea, Filip, Filipescu, Flutur, Ghedju, Gherga, Gruescu, Găreu, Idvorean, Jebelean, Lotrean, Lăutaş, Magiaru, Marionţu, Minea, Mircea, Miuca, Muntean, Mărean, Măroc /Marocu/, Neţu, Ocolişan, Oprean, Pavel, Perin, Petriciu, Popovici, Pusdrian, Pârvu, Raicu, Rodean, Roşu /Roşiu/, Rusovan, Selcean, Serafin, Steflea, Stoicu, Subici, Suciu, Tabac, Verdele, Voştinar, Ştiopu, Şulean, Ţinţariu…

Şcoala primară

Școala primară din Glogonj a fost înființată în 1765.

Primul învățător, până în anul 1777, a fost Josif Panachek.

Învățătorul avea un apartament, un salariu anual de 176 de forinți, și 4 metri cubi de lemne.

După învățătorul Panachek, următorii învățătorii i-au predat tinerilor din Glogoni:

- Johan Burgahardt 1777-1778

- Anton Funtek 1786-1799

- Josif Springman 1799-1832

Între anii 1832-1837. erau învățătorii asistenți:

- Josif Moyvald

- Georg Ungar

- Jakob Rehmanl 1837-1853

- Joan Matoševic 1854

- Adam Zindritsch 1854

ȘCOALA PRIMARĂ ROMÂNEASCĂ din Glogonj a fost înființată în 1817, 

iar învățătorii erau:

- Dimitrie Linka 1817-1820

- Marku Davidoviću 1820-1825

- Gavril Murgu 1825-1839

- Lazar Murgu 1832

- Joan Popoviću 1838-1856

- Vikentije Linka 1856-1860

- Nikolae Unian 1860-1869

- George Jakša 1869-1888

- Simeon Perin 1888-1923

- Sergie Staić 1924-1935

- Sofia Groman samo 1930

- Ekatarina Teofanesku 1935-1943

- Maria Dalia 1943-1944

- Ana Omorean 1945-1947

- Petre Besu 1947-1950

- Jova Kuzma 1950-1951

- Štefan Miloš 1951-1952

- Stefan Verešan 1952-1953

- Roman Bunđa 1953-1963

Festivalul de Folklor şi Muzică

Festival rumunske muzike i folklora iz Vojvodine, R.Srbija

Festivalul de Folklor și Muzică Românească din Voivodina, R.Srbia

1999 godine u Glogonju je održan 39. Festival rumunskog stvaralaštva u Jugoslaviji.

 
În 1999, la Glogoni a avut loc al 39-lea Festival al Creativității Românești din Iugoslavia.

Na festivalu je učestvovalo skoro 1000 amatera, koji neguju rumunsku muziku i folklor,

kao i još desetak kulturno umetničkih društava svih naroda i narodnosti iz cele Vojvodine.

La festival au participat aproape 1000 de amatori, care afirmă muzica și folclorul românesc precum 

şi o duzină de societăţi culturale şi artistice de toate naţiunile şi naţionalităţile din întregă Voivodina.

 
Festival je direktno prenosila TV Novi Sad.

Festivalul a fost transmis direct de TV Novi Sad. 

Porodice Glogonja i njihovi nadimci

Glogonj su naselile Rumunske porodice iz Erdelja, oblast u Rumuniji.Put do Glogonja vodio ih je preko Jankovog Mosta, Kleka i 

Torka.Svaka porodica pored svog prezimena imala je i nadimak, sto bi mi Vojvodjani rekli spic name.Porodice u Vojvodini su se

znale po tim nadimcima.Oni su nastajali na razlicite nacine, po licnoj karakteristici nekog ukucanina, nekoj zgodi ili nezgodi,

zivotinji,  govornoj mani, mestu porekla i tako redom.Bilo je i porodica koje nisu imale nadimke, a za mnoge su i zaboravljeni.

Najcesce prezime u Glogonju je Idvorjan, inace to su bile porodice sa najvise dece pa otud i najveci broj nadimaka za te familije.

Besu-Şciau

Bibu-

Glogoni - Libertatea - Ilie Baba

Biserica veche

Referitor la viaţa spirituală a românilor din Glogoni, menţionăm că după înfiinţarea satului, vreo câţiva ani românii au făcut parte din Comunitatea bisericească din Sefcherin, care a av ut o biserică unde la fel a fost o comunitate mixtă (sârbi şi români). Populaţia românească s-a menţinut până aproape de cel de-al doilea Răzoi Mondial. Azi se mai păstrează numele fostelor familii româneşti, precum: Ursu, Crişan, Maceş, Drăgoi, Roşu, Cucu, Coteţ şi denumirea străzi „Vlaški Šor“,adică Uliţa V lahă, şi o moviţă în cimitirul, acum sârbesc, dinspre Opovo (Opava), unde odinioară se afla Biserica Românească.